Green Shield: împădurire grijulie pentru Sudul Moldovei

Sudul Republicii Moldova urmează să găzduiască cel mai amplu proiect de împădurire de până acum: 47 de milioane de dolari, finanțați în mare parte din sursele Fondului Global de Mediu (GEF) și Banca Mondială. Proiectul vizează extinderea și reabilitarea pădurilor sub denurmirea "Moldova Green Shield" (Scutul Verde al Moldovei).

Pe 9 iulie, zece organizații ale societății civile și experți independenți în domeniul mediului, printre care și ARBORETUM, au participat la consultările publice și au depus o notă de poziție consolidată cu recomandări pentru autorii proiectului. Nota a fost înaintată Ministerului Mediului, Cancelariei de Stat, Băncii Mondiale, Agenției "Moldsilva" și Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, în temeiul legii privind transparența în procesul decizional.

Organizațiile semnatare solicită ca planul de reabilitare să țină cont de specificul stepei din sudul țării și de habitatele protejate existente acolo, precum și de structura naturală a speciilor. Zona vizată de proiect găzduiește habitate de stepă rare, situri din Rețeaua Emerald și Arii de Importanță Avifaunistică, alături de specii incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Din acest motiv, organizațiile cer ca aceste habitate să fie cartografiate și evaluate înainte de selecția terenurilor, nu după, iar suprafața țintă a proiectului să fie stabilită pe baza rezultatelor acestei cartografieri.

La capitolul specii, poziția comună respinge folosirea salcâmului (specia cea mai răspândită deja în fondul forestier al țării, cu caracter invaziv confirmat), precum și a altor specii alogene precum pinul, glădița sau sofora. În schimb, se cere ca împădurirea să folosească exclusiv specii din flora spontană a Republicii Moldova, cu propunerea de a extinde lista curentă prin includerea cărpiniței sau a ulmului, specii native adaptate secetei.

Poziția OSC-urilor și a experților independenți este orientată spre un plan de reabilitare bine structurat, care să folosească toate mijloacele disponibile pentru a păstra habitatele unice, a interconecta pădurile și a susține biodiversitatea, inclusiv prin pasaje pentru animale în zonele traversate de drumuri și prin prioritizarea terenurilor agricole degradate sau abandonate în locul pășunilor naturale. Organizațiile cer, de asemenea, elaborarea de modele de implicare a sectorului privat în dezvoltarea pădurilor private, precum și eventualul impact asupra rezervațiilor naturale Prutul de Jos, Nistrul de Jos și Stepa Bugeacului.

Pe partea financiară, semnatarii solicită transparență deplină asupra structurii bugetului. Se cunoaște doar că din cele 47 de milioane de dolari, 37 de milioane provin din fonduri GEF, iar 10 milioane reprezintă un împrumut din partea Băncii Mondiale. Nota cere publicarea distribuției pe componente, inclusiv a sumei alocate cartografierii habitatelor și evaluării de mediu.

În final, organizațiile semnatare cer constituirea unui grup de lucru permanent cu participarea societății civile și a instituțiilor științifice, cu mandat de avizare a planurilor de amenajare, precum și publicarea integrală a proiectului și a sintezei recomandărilor pe portalul particip.gov.md.

Recomandările nu se opun împăduririi sudului țării. Dorim ca intervențiile planificate să fie bine cântărite și argumentate științific. Documentul poate fi consultat și contrasemnat de ONG și experți în mediu.