Împotriva liberalizării OMG: 26 de organizații și experți cer retragerea proiectului de lege

Peste douăzeci și cinci organizații ale societății civile, reprezentanți ai mediului academic și experți independenți au transmis un apel colectiv Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova, prin care cer retragerea proiectului de lege nr. 667-MAIA-2026, care prevede modificări radicale ale legislației privind organismele modificate genetic (OMG).

Inițiativa a fost înregistrată pe platforma particip.gov.md la 11 iunie, perioada pentru observații publice s-a încheiat la 25 iunie, iar la 29 iunie documentul a primit deja aviz pozitiv în cadrul unei ședințe interministeriale - totul s-a petrecut practic fără dezbateri publice reale.

Ce anume se dorește să fie schimbat în legislație?

Potrivit autorilor petiției, proiectul de lege "nu se limitează la ajustări tehnice, cum este declarat - pentru alinierea la normele europene, ci reformatează fundamental modelul de reglementare a OMG-urilor în țară". În locul sistemului național de evaluare și control, Moldovei i se propune să treacă la recunoașterea exclusivă a autorizațiilor europene. Asta ar putea însemna că Agenția de Mediu va primi doar un statut consultativ, iar Comisia Națională pentru Securitate Biologică se propune să fie desființată cu totul.

Conținutul principal al pachetului:

• abrogarea moratoriului de 20 de ani care interzice cultivarea comercială a plantelor modificate genetic;
• reducerea costului procedurilor de admitere;
• dispariția expertizei naționale;
• transformarea autorizației naționale într-o simplă notificare.
• Toate acestea sunt mascate de necesitatea "armonizării cu legislația europeană în contextul integrării în UE".
  
  

De ce sunt riscante astfel de inițiative pentru Moldova?

Semnatarii petiției avertizează asupra unor amenințări concrete. În primul rând, Moldova riscă să piardă un avantaj competitiv important - statutul de țară liberă de OMG. Acest statut asigură prețuri premium pentru exportul de produse ecologice și tradiționale pe piețele europene și pe alte piețe exigente. Contaminarea câmpurilor cu material modificat genetic va deveni ireversibilă.

În al doilea rând, proiectul nu prevede o evaluare adecvată a consecințelor pentru micii fermieri și producătorii de produse ecologice - tocmai cei care formează baza sectorului agrar al Moldovei.

În al treilea rând, adoptarea acestei legi în forma actuală subminează dreptul suveran al țării la o expertiză și un control independent în domeniul biosecurității. Este vorba despre soarta solului, a biodiversității și a securității alimentare la nivel național.

Contextul global: culisele războaielor comerciale

Ceea ce se întâmplă în Moldova nu este întâmplător. Este parte a unui joc global mult mai amplu. Pe fondul negocierilor comerciale intense dintre SUA și Comisia Europeană (legate de facto de condițiile participării americane în NATO), poziția Comisiei Europene privind OMG s-a deblocat de la un "Nu" categoric, dar fără să spună nici "Da"!

UE și-a mutat accentul spre diferențierea națională. SUA și corporațiile americane de OMG cer insistent acces pe piețele europene, iar comisia a cedat parțial - însă cu condiția ca fiecare stat membru să rămână liber să ia propria decizie.

În Europa însă s-a întâmplat exact contrariul: țări precum Franța, Germania și Austria, în loc să liberalizeze și ei sectorul, și-au consolidat propriile mecanisme de control asupra OMG, indiferent de presiunea americană. Niciuna dintre ele nu și-a slăbit protecția.

Autoritățile Republicii Moldova însă, în loc să urmeze exemplul liderilor europeni, aleg calea opusă - încearcă să devină "mai catolici decât Papa". Criticii văd în asta fie lipsă de informare, fie disponibilitatea unor reprezentanți ai elitei moldovenești de a servi interesele corporative globale în detrimentul suveranității naționale.

Poziția societății civile

Documentul a fost semnat de 26 de organizații și experți, printre care centre analitice, ONG-uri de mediu, asociații ale agricultorilor, academicieni, practicieni ai agriculturii ecologice și oameni de știință. Apelul lor comun este clar: se cere retragerea totală a proiectului și relansarea procesului legislativ, cu organizarea unor audieri publice reale și deschise, cu participarea fermierilor, producătorilor de produse ecologice, apicultorilor, oamenilor de știință și ecologiștilor...

După cum se subliniază în declarație: "Moldova are un avantaj competitiv unic - agricultură tradițională, biodiversitate bogată și potențial de dezvoltare a producției ecologice. Deciziile în acest domeniu trebuie luate pe baza datelor științifice, a evaluării riscurilor și a unui dialog deschis cu societatea, nu în grabă și fără dezbateri".

Petiția a fost transmisă ministerelor responsabile (Agriculturii, Mediului), Agențiilor (de mediu și de siguranță alimentară), precum și comisiilor de profil ale Parlamentului.

În pauză - dar nu uitat

În prezent, proiectul de lege se află în pauză din cauza demisiei guvernului. Însă asta nu înseamnă deloc că inițiativa s-a stopat. Dimpotrivă, acalmia temporară este o fereastră de oportunitate pentru ca societatea, mass-media, partenerii și structurile interesate să se exprime pe fond. Moldova se află în fața unei alegeri: să rămână o țară care își controlează propriul sector agrar sau să devină un punct de tranzit pentru interesele corporative globale. Această alegere este prea importantă pentru a fi făcută fără un dialog cu societatea.

Petiția rămâne deschisă pentru semnare organizațiilor obștești și ramurale, oamenilor de știință și personalităților publice.

Facem apel către mass-media să trateze acest subiect cu seriozitatea unei chestiuni de securitate națională.

https://docs.google.com/document/d/11Y5ELQInY_dYtWQgS2C7GYNnrWmuEobR29w0_2Ce2T4/edit?usp=sharing