21 MARTIE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂDURILOR

Astăzi este ziua internațională a pădurilor. Această zi a fost marcată drept ziua pădurilor în anul 2013 de către ONU!  

Astfel, noi am decis să vă facem o scurtă prezentare a importanței pădurilor în ecosistem.  

Pădurea are un rol esențial la ameliorarea ecologiei, prezența unei păduri bine structurate are mai multe funcții importante în viața noastră: 

1. Funcţia oxică – constă în capacitatea pădurii de a produce Oxigen. 
   Pădurea eliberează circa 1,3 tone oxigen şi consumă aproximativ 1,8 tone bioxid de carbon. Pădurea planetară are rolul de purificare a mediului ambiant, deoarece ea reprezintă o însemnată parte a fotosintezei. Prin fotosinteză pădurea realizează trei procese cu consecinţe economice şi ecologice – produce materie primă fără poluare şi fără consum de energie terestră, absoarbe bioxid de carbon şi diferite noxe din biosferă, emană oxigenul indispensabil vieţii animale şi umane. Eliberarea de oxigen este o funcţie a pădurii indispensabilă vieţii.   
2. Funcţia climatică – constă în normalizarea temperaturii, a climei și sporește apariția precipitaților corespunzătoare anotimpurilor prezente.
3. Funcţia hidrologică – constă în infiltrarea apei în sol şi sporirea izbucnirii izvoarelor subterane, hrănind debutul râurilor dar și hrănind plantele cu raportul de apă necesar.  Un sol forestier normal poate asigura infiltrarea unei ploi cu un volum de 146 l/mp, respectiv a unui volum de apă de 1.460 mc/ha. 
4. Funcţia antierozională – constă în protejarea solului de precipitațiile violente care ar putea afecta solul. Coroana copacilor stopează ciocnirea picăturilor de precipitații, ajungând cantitatea necesară și moderată pentru a alimenta solul cu apă. 
5. Funcţia antipoluantă – filtrează undele radioactive, oprește substanțele poluante. Însă atunci când sunt depășite limitile normalului de poluare, pădurea se declară a fi moartă din punct de vedere ecologic. În acel moment ea nu mai produce nimic util pentru natură și treptat devine teren radioactiv. 
6. Funcţia antinivală – asigură stoparea alunecărilor de teren și a avalanșelor în zonele cu relief sporit.  
7. Funcţia mediogenă – ajută la prelucrarea solului și la producerea humnusului, cel mai fertil strat al pământului.  
8. Funcţia bioforă – oferă posibilitatea de viață a mii de viețuitoare, în diferitele lor forme de viață: ciuperci, mușchi, plante, animale, insecte etc.   
9. Funcţia militar-strategică – constă în capacitatea pădurii de delimitare a hotarelor și de protejare a pământului din punct de vedere militar. 
10. Funcţia estetică – oferă un colorit vieții prin multitudinea de forme, aspecte, culori prezente. Aduce echilibru și armonie atât pentru viețuitoare cât și pentru noi, oamenii. 
11. Funcţia sanitar-igienică – Pădurea are o capacitate enormă de terapie, este un adevărat filtru antibacterian. Frunzele pădurii şi florile plantelor de pădure emană în atmosferă substanţe volatile antiseptice – fitoncidele – de ordinul a 5 kg zilnic/ha în cazul unei păduri de răşinoase, care distrug microorganismele patogene din atmosferă, inclusiv pe cele care generează boli grave, cum ar fi: febra tifoidă, difteria, tuberculoza ş.a. În pădure aerul este aproape pur. Pădurea este, totodată, un important factor de reglare şi conservare a fondului hidrologic curativ. Contactul omului cu zonele verzi, împădurite exercită o influenţă binefăcătoare asupra organismului, îndeosebi a funcţiilor fiziologice – frecvenţa pulsului, micşorarea tensiunii arteriale, temperatură etc. Ambianţa forestieră influenţează favorabil psihicul uman şi, implicit, întregul organism. Pădurea reprezintă „plămânii verzi” ai biosferei.  
12. Funcţia antifonică – constă în capacitatea pădurii de atenuare a zgomotului. Efectele nocive ale zgomotului afectează o mare parte a populaţiei, mai ales în zonele urbane. Ele sunt directe şi indirecte (secundare). Zgomotul afectează auzul, duce la modificări electro-encefalografice, perturbă ritmul cardiac, circulaţia periferică, contractă organele interne, generează tulburări de somn etc. Prevenirea şi combaterea zgomotului sunt de mare importanţă pentru sănătatea omului şi calitatea vieţii. În această acţiune, vegetaţia forestieră are roluri majore.   
13. Funcţia turistică şi recreativă – constă în capacitatea pădurii de deconectare, recreere, refacere şi stimulare a spiritului şi organismului uman. Omul doreşte şi vine în contact cu natura şi frumosul şi prin intermediul pădurii. În acest scop, se cer create categoriile de păduri cu caracter turistic şi de recreere: păduri parc (în apropierea sau în zona centerelor populate), păduri de agrement pentru sfârşit de săptămână, păduri de interes turistic şi sportiv (în special în zonele de deal şi munte) cu caracter de permanenţă.  
14. Funcţia de protecţie – constă în apărarea obiectivelor construite (infrastructurale, industriale, civile) şi a aşezărilor umane. În zonele de câmpie, de exemplu, perdelele forestiere de protecţie sunt adevărate scuturi de apărare a căilor de transport, obiectivelor economice şi aşezărilor umane, în momente de manifestare a intemperiilor şi catastrofelor naturale (inundaţii, avalanşe, spulberări şi depuneri de zăpadă), precum şi de protecţie în perioadele când se modifică factorii climatici (temperaturi înalte).  
15. Funcţia cinegetică – constă în oferirea de condiţii pentru apariţia, creşterea, înmulţirea şi vânarea animalelor şi păsărilor sălbatice.  
16. Funcţia educativă, ştiinţifică şi de păstrare a monumentelor naturii – constă în capacitatea pădurii de a fi sursă de cercetare, cunoaştere şi dezvoltare a ştiinţei, mijloc de educaţie, cultură şi civilizaţie umană, factor de conservare a diversităţii peisagistice, ecologice şi biologice.  
17. Funcţia economică – constă în capacitatea pădurii de a asigura resursa principală de masă lemnoasă din diferite specii forestiere şi resursele secundare ale mediului forestier – vânat, fructe, flori, plante medicinale, iarbă, frunze, ciuperci, coajă, răşină, răchită etc., care servesc la dezvoltarea economiei şi asigurarea necesităţilor de consum ale populaţiei. Lemnul este folosit pentru producerea a peste 5.000 de bunuri economice cu caracter durabil sau pentru utilităţi curente. Lemnul este utilizat în construcţiile civile şi industriale, în construcţiile de nave marine şi aeriene, în producţia mobilei, în realizarea unor instrumente muzicale şi profesionale, placaje, parchete, paneluri, plăci fibro-lemnoase, în construcţia de autovehicule şi material rulant, în exploatările miniere, în industria celulozei şi hârtiei, în producerea medicamentelor, a unor uleiuri, iar o parte a masei lemnoase exploatate (lemnul cu calităţi improprii pentru transformare în produse cu valoare înaltă – crăcile, coaja etc.) serveşte pentru producerea energiei, încălzitul locuinţelor, prepararea hranei umane etc.  Pădurea are valoare economică inestimabilă. Valoarea economică a pădurii este diferenţiată în cadrul diferitelor ţări ale lumii, în funcţie de gradul de dezvoltare a economiei, de educaţia şi cultura umană, de strategia şi politica de perspectivă îndelungată şi continuă de formare, protejare, conservare, exploatare şi utilizare superioară a resurselor principale şi secundare ale pădurii. 

Credem că v-am convins cât este de important să asigurăm un debit forestier sporit pe teritoriul țării cât și la nivel global. Pădurea, în mod direct şi indirect influențează asupra economiei, societăţii, mediului înconjurător şi populaţiei. Pădurea trebuie privită şi ca o condiţie importantă a asigurării securităţii sociale şi ecologice a umanităţii, a generării de finalităţi şi valoare economică pe termen lung.  
 

Vă îndemnăm să vă implicați cât mai mult în proiectele de înverzire a planetei.  

Urmăriți-ne pentru mai multe proiecte și informații interesante despre pădure.  

Amintim că pe teritoriul RM, organizația noastră se ocupă de plantarea pădurilor Mixte cu Valoare Adăugată Sporită.  

Ce presupune împădurirea mixtă - este o pădure cu valoare adăugată sporită.  

Astfel de pădure contribuie la restabilirea ecosistemului dintr-o anumită zonă, cum ar fi spre exemplu o zonă secetoasă. Atunci experții în silvicultură stabilesc ce tip de copaci și plante e nevoie de plantat ca să sporească învierea zonei cu pricină. Atunci când Seacă un izvor, bazinul unui râu, scade fertilitatea solului, o pădure mixtă este unica soluție de salvare a terenului distrus. Prin creșterea pădurii, se hrănește solul și astfel se deschid porii Pământului care permit izbucnirea izvoarelor. Totodată pădurea mixtă presupune și găzduirea de animale care iarăși contribuie la bunul circuit al ecosistemului local. O pădure bogată în copaci care dau floare, flori chiar și alte plante prielnice hranei insectelor, pot spori înmulțirea alibinilor, care sunt recunoscute ca un factor decisiv în ecosistemul planetei, iar absența lor, poate cauza în timp efecte cutremurătoare.  

Primul proiect pilot de pădure VAS din Moldova, a fost lansat în data de 14 martie la Nisporeni, s. Vărzărești!  

Pentru ca o pădure să supraviețuiască, nu este suficient doar să o plantăm, este nevoie și să o îngrijim corespunzător pentru a da roadele mult așteptate!