În țara în care zilnic discutăm despre alegeri și scandaluri, cumătri și verișori, o temă cu adevărat importantă aproape că nu ajunge în mass-media: solul sub picioarele noastre, apa din râurile noastre și viitorul agriculturii, fără care Moldova pur și simplu încetează să existe.
Recent, patru studii științifice coordonate de profesorul Remus Prăvălie (Facultatea de Geografie a Universității din București) au fost recunoscute în top 1% din cele mai citate articole științifice din lume - conform Web of Science. Sunt cercetări despre cum acționează simultan seceta, eroziunea, pierderea fertilității și alte forme de degradare a terenului, și cum toate acestea sunt legate de schimbarea climatică.
Potrivit evaluărilor organizațiilor internaționale, inclusiv World Resources Institute, Republica Moldova se numără printre țările cea mai mare vulnerabilitate la schimbările climatice. Banca Mondială clasifică Moldova ca una dintre cele mai vulnerabile țări europene din punct de vedere climatic și avertizează că deficitul de apă limitează deja dezvoltarea economiei și a agriculturii. Pentru o țară a cărei economie și etnogeneză se sprijină în mare măsură pe sectorul agrar, nu este o abstracție, ci o chestiune de supraviețuire.
Profesorul Prăvălie introduce în lexicul științific termenul "multidegradare" - când aceeași regiune suferă simultan influența mai multor procese de degradare. Efectul lor nu pur și simplu se adună, ci se amplifică reciproc. În lucrările sale, el arată că vorbim despre un întreg complex de procese: secetă, eroziune, pierderea carbonului organic, salinizare, degradarea vegetației, deșertificare și altele. Într-un studiu pan-european, echipa coordonată de el analizează peste o duzină de asemenea procese pe terenurile agricole din 40 de țări, creând de fapt o hartă a multidegradării continentului. Pe această hartă, Moldova nu este o pată albă - suntem parte a aceleiași crize, doar cu o marjă de rezervă mult mai mică.
Pentru Moldova, multidegradarea nu este teorie. Este atunci când în același sat, în zece ani, seacă lacul, apa dispare din fântâni, după fiecare ploaie puternică se spală stratul fertil de pe câmpuri, iar păpușoiul și răsărita rodesc odata la 3 ani...
Pe acest fond, jocurile politice nesfârșite arată ca o ceartă între copii despre culoarea găleții în momentul în care sandbox-ul în sine este deja luat de șuvoi. Discutăm scandal după scandal, în loc să ne gândim dacă va mai rămâne apă în țara aceasta, sol fertil și o climă potrivită pentru viață. Și mai bine - nu să discutăm, ci să trecem la fapte.
Nu este vorba doar despre subiectul "ecologie" în sens restrâns. Este o chestiune de siguranță alimentară, prețuri, migrație, stabilitate socială și în general, dacă se mai prevede în Moldova un orizont de existență pentru următorii 10-20 de ani?
În ultimile luni, oamenii de știință și organizațiile ecologice românești au trimis mai multe memorandumuri președintelui, parlamentului și guvernului despre faptul că schimbările climatice, degradarea solului și deficitul de apă devin o problemă de securitate națională. Răspunsurile la aceste apeluri așa și nu au venit. În România, politicienii reacționează la chestiunile legate de climă, apă, păduri și degradare a solului aproape la fel de șchiop ca și la noi. Diferența este alta: România mai are încă o rezervă naturală mult mai solidă - mai multă apă, mai multe păduri, ecosisteme mai stabile. Moldova nu are un asemenea lux. Ceea ce pentru vecini arată ca un risc pe termen lung, pe noi ne deja ne - aici și acum!
Cel puțin putem să ne bucurăm pentru oamenii de știință români: fac cercetări de nivel mondial și descriu furtuna în care stăm deja pînă la genunchi. Întrebarea pentru noi rămâne deschisă: vom continua să pretindem că este "acolo departe", sau vom începe să tratăm clima, apa și solurile ca principalele chestiuni de securitate națională?
Având în vedere că de clasa politică e puțin probabil să așteptăm înțelepciune, rămâne o singură întrebare mai directă și mai sinceră: ce ești gata tu să schimbi sau să faci personal ca Moldova să nu se transforme într-o țară a câmpurilor arse și fântânilor uscate?
Articolul a fost inspirat din recenta publicație a lui @Gabriel Păun, @Agent Green. Adaptare la realitățile Republicii Moldova @Alexandru Vasile Sainsus
atașăm tot aici, în calitate de material ilustrativ un scurt reportaj de aprox. 1,5 ani în urmă:
