Reforma Moldsilva la TVR Moldova: da comasării, dar pădurea nu este doar lemn

Reforma Agenției Moldsilva a fost subiectul unei ediții a emisiunii Obiectiv Comun de la TVR Moldova. Au fost invitați Adrian Scutelnic, consultant principal în Secția politici în domeniul forestier a Ministerului Mediului, și Alexandru Sainsus, fondatorul ARBORETUM.LIVE și președintele AO LuRenOm. Emisiunea a fost realizată și moderată de jurnalista Nadia Mihuță.

Ministerul Mediului propune comasarea celor 23 de gestionari ai fondului forestier de stat - 19 întreprinderi silvice și 4 rezervații naturale - într-o singură întreprindere, "Pădurile Moldovei", cu un singur buget și cinci direcții teritoriale. Ministerul promite că niciun pădurar nu va fi concediat, salarii mai mari în teren și economii de zeci de milioane de lei pe an din reducerea aparatului administrativ. Potrivit lui Adrian Scutelnic, schimbarea ar atinge în jur de 193 de funcții, iar absorbția întreprinderilor ar urma să dureze 12 luni.

ARBORETUM susține comasarea. Țările Baltice, Polonia, Ucraina, practic toată regiunea, și-au reorganizat sectorul într-o singură întreprindere, mai centralizată și cu departamente specializate: o unitate puternică de mecanizare, o unitate separată pentru producerea materialului săditor, care e "o galaxie aparte", o unitate de exploatare... O astfel de structură este corectă și argumentată economic - cu condiții de creștere a productivității, transfer tehnologic, eficiență...

Riscul principal noi, cei din societatea civilă - îl vedem în forma juridică. Proiectul curent propune ca "Pădurile Moldovei" să devină societate pe acțiuni. Adrian Scutelnic a explicat că aceasta e forma cea mai flexibilă, că fondul forestier nu poate fi inclus în capitalul societății și că decizia nu este încă bătută în cuie. Dar prisma exclusiv economică - prin care privim astăzi pădurea trebuie diluată. Pădurea nu este doar lemn, este un bun public care ne aparține tuturor. De ea depinde regimul hidrologic: anul acesta am suferit mult de secetă, iar cu mai multe păduri râurile noastre ar fi fost mai pline. Suntem una dintre cele mai despădurite țări din Europa, iar această problemă ne va urmări generații la rând. De aceea pădurea ar trebui gestionată de o întreprindere publică, finanțată și din bugetul de stat, așa cum sunt finanțați medicii, profesorii, polițiștii... Pădurarul gestionează și el un bun public fundamental. Argumentele detaliate le-am expus în cele 17 întrebări și 32 de propuneri depuse în consultarea publică.

La fel de important este ce se întâmplă cu ariile protejate. În procesul de armonizare cu normele Uniunii Europene, Moldova și-a asumat crearea unei agenții pentru ariile protejate. Propunem ca rezervațiile să fie gestionate de această agenție prin prisma biodiversității și a refacerii ecosistemelor, cu finanțare și dotări pe măsură, nu prin autofinanțarea de la extragerea masei lemnoase, cum se întâmplă astăzi. Până în 2030 trebuie să ajungem la 10% arii protejate, iar media europeană este de peste două ori mai mare. Adrian Scutelnic a precizat că proiectul agenției pentru arii protejate merge la Guvern concomitent cu cel al comasării.

Eficiența adevărată vine nu din economii - ci din tehnologie. O pepinieră modernă, care ar putea să asigure cu puieți tot Nordul țării, ar putea funcționa cu circa 20 de oameni. Asemenea pepiniere am văzut în vizita de studiu în Suedia și Lituania - grup în care au fost prezenți și colegii de la Moldsilva. Un material săditor de calitate înseamnă un grad mai jos de prelucrare a solului, mai puțină motorină arsă, mai puține precompletări, mai puține lucrări de îngrijire și economii la fiecare hectar de pădure nouă. Bine implementată, transformarea tehnologică ar putea dubla sau tripla economiile promise din restructurare.

De aceea reforma nu se poate opri la organigramă. Concomitent trebuie să vină digitalizarea sectorului, monitorizarea și trasabilitatea lemnului, transferul tehnologic, adaptarea la schimbările climatice și continuarea obligatorie a Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor.

Și încă ceva: reforma este o oportunitate de a crea un cadru pentru sectorul forestier privat, cu stimulente pentru proprietarii care vor să-și planteze păduri, așa cum există astăzi în agricultură.

Reformele de acest fel nu trec fără rezistență. În Lituania, reforma a reușit abia a treia oară, iar guvernele care a inițiat-o pe prima și pe a doua, au căzut înainte de finalizarea procesului. Nu ne dorim un asemenea scenariu în Republica Moldova. Procesul trebuie să meargă printr-un dialog deschis la toate nivelurile: cu profesioniștii, cu societatea civilă, cu lucrătorii de rând. Rămânem la dispoziția Ministerului Mediului cu expertiza externă, posibil de atras și conexiunile noastre.

Susținem curajul și angajamentul Ministerului Mediului, al Agenției Moldsilva și al întregului sector, chiar dacă pe anumite aspecte viziunile noastre diferă. Mulțumim TVR Moldova pentru atenția acordată acestui subiect, cu atât mai mult în contextul informațional pe care îl trăim acum cu toții.

Urmărim emisiunea integral: