Reforma Sectorului Silvic: "Pădurile Moldovei" nu pot fi transformate într-o societate pe acțiuni

Mâine, 7 octombrie, se închide consultarea publică pe proiectul de hotărâre privind reorganizarea întreprinderilor de stat din subordinea Agenției "Moldsilva". Astăzi ARBORETUM și-a depus propunerile. Pe scurt despre ce e vorba: cele 23 de întreprinderi silvice și de rezervații din subordinea Moldsilva urmează să fie comasate într-o singură întreprindere de stat, "Pădurile Moldovei", care după fuziune ar deveni societate pe acțiuni cu capital integral de stat. Acționar ar fi Ministerul Mediului.

Am citit proiectul și nota de fundamentare de câteva ori și am încercat să le pun alături de ce au făcut vecinii: Lituania, Letonia, Estonia, Ucraina, România, Polonia. Părerea mea e că direcția e corectă, dar ce avem deocamdată pe masă nu e o reformă, ci o fuziune de patrimoniu, fără garanțiile de care ar avea nevoie.

Termenul de consultare

Proiectul a apărut pe particip.gov.md pe 24 septembrie. Pagina are peste 1 300 de vizualizări, doar câteva comentarii și nici unul aprobat. În ramură se vorbește mult despre reformă, dar mai mult pe coridoare. Două săptămâni sunt prea puțin pentru o decizie care privește circa 338 de mii de hectare de pădure de stat și peste 3 600 de oameni din sistem. De aceea prima noastră solicitare este prelungirea termenului și o dezbatere publică reală, cu silvicultorii la masă. Ar fi bine să-i cunoaștem și pe autorii conceptului, ca oamenii din sistem să le poată pune întrebări direct și să participe și ei la discuții.

De ce nu o societate pe acțiuni

Comasarea întreprinderilor o susținem. Acum fiecare din cele 23 are contabilitatea, juriștii și conducerea ei, iar banii și tehnica nu pot fi mutate acolo unde e nevoie. Aproape toți vecinii noștri au ajuns la o singură întreprindere națională.

Cu societatea pe acțiuni e altă poveste. Chiar nota de fundamentare scrie că Legea nr. 246/2017 îi dă deja întreprinderii de stat concurs pentru administrator, indicatori de performanță, audit și transparență. Atunci ce aduce nou forma de SA? Din câte văd eu, doar acțiunile, care pot fi vândute, gajate sau diluate printr-o decizie de Guvern. Terenul pădurii rămâne al statului, dar dreptul de a-l gestiona, tehnica, depozitele și pepinierele ar merge împreună cu acțiunile.

Polonia, Cehia și Lituania se descurcă bine cu întreprinderi de stat. Letonia are o SA care merge, dar acolo Legea pădurilor interzice explicit privatizarea acțiunilor. În proiectul nostru despre asta nu e niciun cuvânt.

Rezervațiile naturale

Codrii, Pădurea Domnească, Plaiul Fagului și Prutul de Jos (ultima e nucleul primei rezervații a biosferei UNESCO din Moldova) intră și ele în noua întreprindere, adică într-o structură evaluată după rezultatul financiar. Autoritatea pentru arii protejate, la care face trimitere nota, încă nu există. Ucraina a scos rezervațiile de sub administratorul silvic în 2020, Slovacia a început să transfere terenurile parcurilor naționale în 2022. Noi mergem în direcția opusă. Cred că rezervațiile trebuie să treacă direct la o agenție de conservare, dintr-o singură mișcare, fără o reorganizare intermediară.

Hotărârea de Guvern și legea

Codul silvic dă gestionarea pădurilor de stat instituției responsabile pentru silvicultură. O SA în care acționar e Ministerul nu se încadrează aici, iar o hotărâre de Guvern nu poate corecta un cod. Deci, în paralel cu hotărârea, e nevoie de modificări în Codul silvic, Codul contravențional și Codul penal.

Mai e și o chestiune de calendar. Guvernul actual a fost învestit în iulie 2026, după ce precedentul a rezistat mai puțin de un an. În vizita de studiu din Lituania am discutat cu mai multe persoane, inclusiv cu expertul care a condus reforma silvică de acolo. La ei reforma a reușit abia la a treia încercare, primele două au căzut odată cu guvernele care le-au pornit. O lege se schimbă mult mai greu decât o hotărâre, și tocmai asta ar proteja reforma.

Cine controlează

Astăzi planificarea, marcarea arborilor, exploatarea, recepția și vânzarea lemnului sunt în aceeași mână. Nota recunoaște problema, dar soluția o lasă pentru un statut care se aprobă în 30 de zile. Noi cerem ca tăierile să fie controlate de cineva din afara gestionarului, ca cel puțin o treime din consiliul de administrație să fie membri independenți și să existe un consiliu consultativ public, cu participarea ONG-urilor de mediu.

Lemnul de lucru și lemnul de foc

Lemnul de lucru ar trebui vândut numai la licitații electronice deschise, cu prețul publicat pentru fiecare lot. Cu lemnul de foc e altfel, fiindcă pentru multe sate e singura sursă de căldură. Propunem să fie vândut din depozite, uscat, la un preț cât mai mic și cu o limită anuală pe gospodărie, ca să nu-l cumpere speculanții. Diferența până la cost s-o acopere statul printr-un contract de servicii publice, nu prin tăieri în plus.

Datele deschise

Curtea de Conturi a constatat în 2026 că 337,7 mii de hectare de fond forestier nu sunt reflectate în contabilitate și doar 55,3 mii sunt înregistrate cadastral. În asemenea condiții nu prea cred că inventarierea se poate face în 12 luni. Cerem un calendar realist și un sistem informațional nou, pornit odată cu fuziunea. Iar planurile de tăieri, actele de punere în valoare și transporturile de lemn să poată fi văzute online de oricine, fără să mai depună cereri.

Ariile protejate și salcâmul

Salcâmul ocupă circa o treime din pădurile noastre, iar în multe arii protejate găsim arborete care n-au nimic în comun cu habitatul natural. Codul silvic interzice însă tăierile principale în aceste teritorii, chiar dacă scopul e tocmai refacerea pădurii naturale. Propunerea noastră e simplă: arboretul necorespunzător se exploatează, în locul lui se plantează numai speciile habitatului natural, iar după ce pădurea s-a format, o lăsăm în pace să se regleze singură.

În loc de concluzie

Și de data aceasta proiectul pune pe primul loc interesul economic și productivitatea. Într-o țară cu 11,6% împădurire, pădurea are însă în primul rând un rol ecosistemic: ține solul, apa și tot ce trăiește în jur. Dacă reforma pornește de la bilanț și nu de la pădure, riscăm să avem un bilanț mai bun și o pădure mai săracă.

Documentul complet, cu 17 întrebări și 32 de propuneri, l-am trimis Ministerului Mediului. Până mâine, 7 octombrie, oricine mai poate scrie pe particip.gov.md.

Iar cine vrea să completeze propunerile noastre sau are idei noi, le poate lăsa direct în documentul nostru de lucru. Le vom lua în calcul în etapele următoare ale discuției.