Piața lemnului din Republica Moldova: analiză, concluzii, întrebări critice

Notițe de Alexandru V. Sainsus, 03 Ianuarie 2025

Aseară am participat la o mică conferință organizată de Societatea Ecologică ”Biotica” la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), unde s-au prezentat rezultatele unui studiu recent despre piața lemnului din Republica Moldova. Cercetătorii au analizat informațiile din studiile precedente și au colectat toate datele disponibile în acces deschis. Rezultatele sunt surprinzătoare și îngrijorătoare. Iată câteva dintre notițele și concluziile mele:

Producția de lemn pe hectar, conform datelor oficiale:

• Stejar: în mediu 200 m³/ha, cu un ciclu de producție de 70-100 ani.
• Salcâm: în mediu 20 m³/ha, cu un ciclu de 20-30 ani.

Chiar dacă salcâmul ne oferă lemnul mai rapid, per total, productivitate lui este cel putin, de două ori mai joasă, nemaivorbind de diferența între efectele eco-sistemice. 

Consumul și comerțul:

• Anual, se comercializează cel puțin 1.000.000 m³ de lemn pe piață,
  • aproximativ 50% oficial prin Agenția MoldSilva și
  • 50% ilegal.
  • Extrapolările arată însă valori și mai mari, între 1,4 și 2,3 milioane m³, ceea ce dpășește capacitatea de regenerare.
    
    
• Consumul mediu pe gospodărie este de 5,8 m³ pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 20.000 lei pe sezon pentru lemne de foc, puțin peste 1000 €, la prețurile anului 2024.
• Lemnul de foc este principala sursă de încălzire pentru peste 60% din gospodării.
• Piața lemnului este estimată la cel puțin 1 miliard de euro anual,

Aspecte tehnice:

• Lemnul trebuie uscat cel puțin 3 ani pentru a ajunge la o umiditate de sub 23%, asta îi dublează puterea calorică.
  • Doar prin uscarea corespunzătoare se poate reduce consumul la jumătate.
    
    
• În prezent, doar maxim 25% din lemnul recoltat este utilizat pentru produse cu valoare adăugată, restul fiind folosit pentru ardere.
  • în majoritatea regiunilor, această cifră nu depășește 10%

Probleme critice:

1. Sistem de trasabilitate inexistent:
   • În 2017 s-a încercat implementarea unui sistem similar cu cel din România, dar proiectul a fost abandonat în același an.
   • Articolul 64 din noul Cod Silvic (28.03.2024) prevede crearea unui sistem informațional de trasabilitate.
     
     
2. Lipsa datelor statistice oficiale:
   • Lemnul, deși este principala sursă energetică, nu este reflectat în raportările statistice lunare. În schimb, pentru toate celelalte surse de energie (benzină, motorină, cărbune, gaz...) datele sunt transparente cu stocurile la zi.
     
     
3. Supraproducție alarmantă:
   • Volumul de lemn recoltat depășește capacitatea de regenerare anuală, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru sustenabilitatea pădurilor.

Impact economic și ecosistemic:

• Serviciile ecosistemice oferite de pădurile Moldovei sunt estimate la 1,5 miliarde de euro pe an, echivalentul a 3.000 de euro pe hectar. Și asta, conform celei mai reduse metodologii...
• Lanțul valoric al lemnului implică OFICIAL, peste 6.000 de angajați și 430 de întreprinderi, fără a include personalul MoldSilva.

Conflict de interese: Același actor este responsabil de înființarea, gestionarea, exploatarea și raportarea resurselor forestiere, dar și de elaborarea de politici publice, ceea ce generează un dezechilibru semnificativ în gestionarea sectorului. Este o situație inacceptabilă într-o societate democratică cu economie de piață, dar ea continuă să persiste indiferent de culoarea partidului de guvernare. 

Ce e de făcut?

• Eliminarea barierelor pentru accesul la date pentru cercetători și societatea civilă, pentru ca deciziile să fie arguemnate de date reale
• Implementarea unui sistem de trasabilitate transparent și verificabil prin date din diverse surse
• Asigurarea unui echilibru între volumul de lemn recoltat și capacitatea anuală de regenerare.
• Creșterea suprafețelor împădurite și îmbunătățirea calității gestionării.

În săptămânile următoare, rezultatele studiului vor fi prezentate oficial, într-un format mai detaliat și accesibil pentru toată lumea. Vă invităm să urmăriți anunțurile.

Studiul a fost realizat de Societatea Ecologică Biotica cu sprijinul oficiul Băncii Mondiale în Moldova, în cadrul programului EU4Environment.