Suedia: de la pădurile rase la 126 de milioane de puieți pe an [FOTO / VIDEO]

Prima oprire a vizitei noastre de studiu în Suedia a fost o pepinieră industrială de stat din sud-estul țării. Se cresc aici circa 16 milioane de puieți pe an, cu doar 20 de angajați permanenți, iar pepiniera e una din cele opt pepiniere de stat care dau împreună 126 de milioane de puieți anual. 

Suedezii au fost printre primii din lume care au văzut avantajele culturii containerizate și au elaborat standarde industriale de creștere încă din anii '60 ai secolului trecut. Ceea ce am văzut, deci nu e un salt tehnologic de ieri, ci o evoluție continuă de peste o jumătate de secol.

Dacă împărțim 16 milioane la 20 de oameni, ies 800 000 de puieți pe angajat permanent pe an. Pepiniera din Bulgaria, despre care am scris mai demult, dă într-un an între 800 000 și 1,5 milioane în total cu același număr de angajați. Asta se datorează unui grad extraordinar al automatizării și soluțiilor tehnologice de ultimă oră. 

Astăzi pădurile acoperă circa 70% din teritoriul Suediei, iar lemnul și prelucrarea lui sunt cartea de vizită a țării. Dar a fost și altfel. În sud, pădurile de odinioară ajunseseră în secolul al XIX-lea terenuri slab productive, în nord s-a tăiat intens până la începutul secolului XX, iar în aceeași vreme circa 1,3 milioane de suedezi au emigrat în Statele Unite. În 1903 a apărut primul cod silvic, care obliga la replantare după tăiere, iar Skogforsk îl numește prima lege forestieră modernă din lume. De acolo a pornit una dintre cele mai eficiente industrii forestiere de azi.

În ultimele decenii contează tot mai mult sustenabilitatea și biodiversitatea. Pentru pădurile noi se introduc standarde care evită monocultura, dezvoltă toate etajele pădurii și țin seama de fauna sălbatică...

Statul, prin compania Sveaskog, deține doar 14% din fondul forestier, dar totuși rămâne cel mai mare proprietar. Restul e al sectorului privat și al comunităților, iar printre proprietarii de top se numără și biserica suedeză.

Clima schimbă și aici structura speciilor, iar foioasele câștigă teren. Industria suedeză a lucrat până acum aproape numai cu conifere, iar acum face primii pași spre foioase la scară mare.

A doua zi am fost la Skogforsk, institutul suedez de cercetări forestiere, în cea mai sudică dintre stațiunile lui. Câte o stațiune funcționează în fiecare zonă biogeografică a țării. Am făcut cunoștință cu tendințele de azi ale ramurii, cu procesul complex de selecție la mesteacăn, pin și molid și cu primele lucrări de cercetare cu stejarul. Am aflat pe scurt și cum s-a dezvoltat silvicultura suedeză, cum se organizează și se finanțează cercetarea. Am stabilit câteva conexiuni utile de interes reciproc.

Suedia are unul dintre cele mai lungi drumuri parcurse în domeniu, dar următoarea noastră oprire, Lituania, arată o viteză extraordinară în implementarea inovațiilor. Pentru Moldova, care pornește mai târziu, poate că tocmai asta e lecția mai aproape de realitatea noastră. Despre ea, în următorul articol. Rămâneți conectați.

#TehnologieContainerizata