Apel deschis pentru accelerarea cercetării și adoptării culturii containerizate în Republica Moldova

Dragi Prieteni, Susținători și Parteneri,

Cei care ne urmăriți de mai mult timp, cunoașteți deja cât de mult suntem dedicați, în ultimii ani, împăduririi sustenabile și, în special, adoptării culturii containerizate pentru speciile din Republica Moldova. A fost și este un drum lung: experimente, muncă practică, curiozitate și, uneori, destule „lecții învățate” din încercări care nu au mers cum ne-am așteptat.

Dar toate aceste încercări ne-au convins de un lucru simplu: tehnologia containerizată nu mai este doar o temă de nișă sau un moft tehnic. În contextul în care clima se schimbă mai repede decât se adaptează instituțiile, această tehnologie este un adevărat colac de salvare.

Dacă pentru prima dată auziți despre subiect, vă invităm să faceți cunoștință cu articolul nostru unde explicăm pe scurt de ce cultura containerizată poate schimba felul în care Republica Moldova regândește împădurirea. În ritmul actual al schimbărilor, avantajele ei sunt mai evidente ca oricând.

Avem și o noutate bună: pentru sezonul vegetativ 2026, pregătim pentru lansare primul proiect științific demonstrativ. Ne bucurăm mult să vă anunțăm că avem semnat contractul de implementare cu GIZ pentru lansarea primului proiect demonstrativ de cercetare științifică aplicată a culturii containerizate în Republica Moldova.

Acest proiect îl realizăm în consorțiu cu:

• Universitatea de Stat din Moldova,
• Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantelor,
• Agenția de Cercetare Dezvoltare
• Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice

Este pentru prima dată când tema aceasta intră, oficial, într-un cadru de cercetare structurat, asigurat cu infrastructură, protocoale, indicatori și rezultate care vor fi documentate riguros.

Mai concret, ce este planificat? În cadrul proiectului cu GIZ dotăm o pepinieră experimentală care va putea produce în jur de 10.000 de puieți/an. Este o cifră modestă, dar dacă ne uităm prin prisma faptului că acest flux experimental este dedicat unei singure specie – Alunul Turcesc (Corylus Colurna). Vrem să studiem serios toate combinațiile posibile de container, substraturi, irigare, fertilizare, stres hidric, protecție, călire, adaptare la transplantare.

Acesta este, desigur doar un început. Deoarece în Moldova avem:
   ~ 20 de specii forestiere de bază,

   ~ 90 de specii ajutătoare,

   ~ peste 100 de specii care ar trebui testate pentru introducere în contextul schimbărilor climatice.

Pentru fiecare specie trebuie găsită și argumentată științific fișa tehnologică de producție + asigurate testările în teren. Adevărul e că, fără aceste date, tranziția către producția în masă a puieților containerizați ar fi o loterie extrem de scumpă. Riscăm în ea cu sume enorme și timp prețios – care este și mai scump ca banii.  Greșelile comise se pot ivi peste un an-doi, dar și peste 10–20 de ani.

De ce trebuie să accelerăm? Alte țări au început tranziția spre tehnologia containerizată cu 30–40 de ani în urmă. Acest sistem de producere a puieților, fiind elaborat în țările scandinave, este foarte bine cizelat pentru speciile conifere, nu și pentru foioase.

În următorii ani, sunt planificate și bugetate pentru a fi construite 4 centre regionale de producție a materialului săditor forestier containerizat, fiecare cu o capacitate între 5 și 15 milioane de puieți... și, pentru lansarea acestor centre, nu există acum fișe de producție testate și verificate pe baza materialului genetic local. Mai mult ca atât, aceste fișe de producție pentru speciile de foioase nu le are încă nimeni în bazinul  Mării Negre.

Cu cât începem cercetarea mai devreme, cu atât ne apropiem de o implementare sănătoasă și adaptată la realitățile noastre. Cu cât întârziem, cu atât cresc riscurile să avem pepiniere moderne, dar să creștem puieții cu greșeli.

Iar dacă vrem ca Moldova să rămână fidelă propriilor specii locale, trecerea la cultura containerizată este, de fapt, singura cale realistă. Nu avem altă cale de a asigura o cotă considerabilă a speciilor locale, cu o rată puternică de prindere, fără a ne moderniza radical modul de producere a puieților.

De ce publicăm acest apel anume acum?  Proiectul cu GIZ ne permite să pornim la drum. Dar acoperă doar o singură specie. Dacă vrem ca Moldova să avanseze în ritmul necesar, să ajungem din urmă trenul schimbărilor climatice, care a plecat hăt departe, avem nevoie să accelerăm și noi.

Ca să putem studia mai multe specii în paralel, ca să putem crea pepiniere experimentale în regiuni diferite, ca să putem documenta, compara, valida și, în final, transfera tehnologiile către pepiniere publice și private — este nevoie de o mobilizare mai largă de fonduri pentru cercetare.

Prin acest apel, invităm orice donator, organizație, companie sau instituție care înțelege importanța acestei direcții să se alăture acestui început.

Cum puteți ajuta? Dacă aveți:

• fonduri neutilizate la sfârșit de an,
• bugete în planificare pentru 2026,
• programe legate de mediu, educație, adaptare climatică, biodiversitate,
• sau dacă pur și simplu doriți să sprijiniți un proiect cu un impact real pe termen lung
• ...

vă invităm să ne contactați.

Suntem gata să punem pe masă: proiecte tehnice, cifre, studii, rezultate anterioare, modelele de colaborare cu vizibilitate și transparență, cercetători motivați și tot ceea ce este necesar pentru o decizie informată, argumentată și perfect transparentă.

Orice contribuție ajută. Inclusiv distribuirea acestei scrisori către cineva care credeți că ar putea fi interesat.

În încheiere - Vă mulțumim sincer pentru sprijinul și încrederea pe care ni le-ați acordat în toți acești ani. Avem de parcurs împreună un drum lung!

În lunile care urmează planifcăm să  publicăm postări cu derularea primelor etape ale proiectului, iar pe măsură ce avansăm, veți vedea cum această inițiativă, care a pornit acum câțiva ani ca un experiment din pură curiozitate, devine tot mai clar un proiect strategic pentru viitorul țării. Și este foarte posibil ca această evoluție să fie extinsă chiar datorită implicării Dumneavoastră.

Cu recunoștință,
Echipa LuRenOm / ARBORETUM