Stejar Caucazian (Persian, Oriental)

Stejarul Caucazian (sau Stejarul Persian, Oriental Quercus Macranthera) este una dintre speciile de stejar cu cea mai mare toleranță la secetă și cu creștere rapidă, din cele care pot crește în zona noastră.

Un copac frumos până la 20 de metri înălțime, foarte rar atinge și 30 de metri. Tolerează seceta și înghețul. Stejarul Oriental este nepretențios către soluri, crește bine pe versanți și soluri calcaroase. Frunze largi, frumoase. Are cercei lungi - antere. Coaja este întunecată, în crăpături adânci. Dă ghinzi mari care servesc ca hrană pentru porci, mistreți și alte animale.

Habitatul natural este nordul Iranului, munții Turciei și Caucazului, Siria și Liban, unde crește la înălțimi de la 800 la 2500 de metri, formând păduri alpine - stejăreturi. În Europa, cultivat în cultură exclusiv ca aspect decorativ și de colecție.

Extrem de util în plantări forestiere mixte. Ajută alte specii să tolereze mai ușor căldura și seceta. Întărește versanții, poate crește acolo unde majoritatea speciilor nu sunt capabile să supraviețuiască - pe soluri compactate, zone calcaroase și stâncoase.

Ca și alte tipuri de stejar – livrează mult polen albinelor și altor insect polenizatoare. Lemnul Stejarului Caucazian diferă puțin de Stejarul Obișnuit, prin urmare, lemnul său este de interes industrial. În combustie - oferă un conținut ridicat de calorii.

În polenizarea încrucișată cu alte stejari, Stejarul Oriental formează hibrizi interesanți care se caracterizează prin toleranță la secetă, creștere rapidă și rezistență sporită.